ai să te convingi când
negru va fi pretutindeni;
când din cusături îți vor țâșni
raze
picături
și lucruri
ca luna
ca norii
ca dorul
pentru cei
la care ții
sau cei care
nu mai vin,
chiar dacă
se va-nvârti mai repede
pământul
și timpul
va face totul
să treacă,
chiar dacă vântul
îți va fura
ultima șoaptă și
va face cuvintele
să zboare
încontro nu trebuie –
acolo
unde nimeni
n-ascultă, dar și
acolo
unde ceea
ce ai creat
alină,
acolo
unde exiști fără
să fi fost
cu adevărat,
vreodată;
atunci
vei fi perfect,
lucid și
real
și abia atunci
vei ști
că nu a mai rămas nimic în tine
care să moară
pentru că acum tu
ești pretutindeni.
